fbpx

    Fără frică: Brexit nu-i face pe români să se întoarcă acasă

    04/12/2019

    Lectură de 17 minute
    Când Marea Britanie a votat în 2016 să părăsească UE, românii emigrau în număr record către insulă. Trei ani mai târziu, nu vor să se întoarcă în România
    • Numărul românilor din Marea Britanie a înregistrat cea mai mare creștere în comparație cu orice alt grup de cetățeni UE care s-a stabilit în țară în ultimii zece ani
    • Cupluri de români fac copii în Marea Britanie într-un număr mai mare ca oricând; părinții români i-au depășit pe cei polonezi și sunt acum pe locul doi după indieni ca naționalitate non-britanică de părinți
    • Românii pe care i-am intervievat vor să rămână și să își clădească o viață în Marea Britanie, fapt confirmat și de ultimele statistici oficiale.
    • De la votul Brexit din 2016, numărul românilor din Marea Britanie a continuat să crească, ajungând anul acesta la 434.000
    • În ultimul an, românii au devenit a doua cea mai mare minoritate din Londra, după cea indiană. Circa 160.000 de români trăiesc în metropola britanică, depășindu-i pe polonezi ca cel mai mare grup de migranți din UE

    Cei mai mulți dintre români nu vor să se întoarcă acasă, în ciuda deciziei îndoielnice a Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană în 2020.

    Ca să aflu de ce, am intervievat peste 40 de români și bulgari care locuiesc sau au locuit în Marea Britanie, în zone precum Țara Galilor, Irlanda de Nord, Scoția, nordul, centrul și sudul Angliei, și Londra. Am comparat datele de la ei cu ultimele statistici ale Ministerului de Interne britanic.

    I-am întrebat pe români de ce au emigrat în Marea Britanie, dacă Brexit le-a schimbat viața, dacă s-au lovit de prejudecăți și ce cred ei că se va întâmpla când Marea Britanie va părăsi UE.

    Prinși între UE și Brexit, mulți dintre ei sunt de părere că viața lor în Marea Britanie este mai bună decât cea din România.

    Deși s-au confruntat cu prejudecăți înainte și după votul Brexit, românii și bulgarii au întâlnit și britanici care-i primesc bine și își cer scuze adesea pentru haosul din țară.

    Pe lângă faptul că trebuie să mai înghită câte un „fucking immigrants” („imigranți nenorociți”) pe stradă, din partea unor rasiști, românii simt adesea că sunt mai bine tratați în Marea Britanie decât acasă.

    De ce se mută românii în Marea Britanie?

    1. Pentru un venit decent

    Alex Hrincă, antreprenor, Knutsford

    „În UK, cine vrea sa muncească va găsi de lucru. Poate nu va fi jobul pe care îl urmărește sau merită, dar va găsi mereu ceva de făcut, iar un salariu minim aici îți poate oferi confortul pe care România nu ți-l poate oferi nici cu salariu de mid-management. În România, copiii cresc în apartamente de 50mp, În UK cresc în case cu grădină.”

    2. Pentru un salariu mai mare

    Raluca Spătăreanu, responsabil financiar-administrativ, Leamington Spa

    „Am plecat pentru un venit mai bun, pentru a încerca viața într-un alt sistem, mai așezat, cu reguli clare și care se respectă. Am ales să locuim în Leamington Spa, deoarece este un orășel frumos, cochet, aproape de locul de muncă al soțului meu.”

    3. Ca să fie antreprenori

    Paul Balogh, om de afaceri, Londra

    „Londra este un oraș mare, cultură de toate felurile, abundență de oameni și oportunități. Inclusiv în domeniul meu: startup din domeniul IT (crescut cu capital britanic)”

    4. Pentru studii

    Veronica Hera, studiază politica, filozofia și economia în Londra

    „Oportunitatea de a studia în Marea Britanie a fost extraordinară deoarece calitatea studiilor de la University College London este superioară celei din București. Condițiile de trai sunt mai ridicate în Marea Britanie. Oamenii sunt mai diverși și interesanți în Londra. Toți studenții vin cu experiențe din medii diferite, iar sentimentul de a trăi într-o asemenea societate este mult mai plăcut.”

    5. Pentru calitatea școlilor

    Ioan Hoza, manager depozit/IT, Daventry

    „Cei doi fii ai noștri au „înflorit” în Marea Britanie. Trăim într-un mic oraș de 20,000 de locuitori, iar copiii pot învăța la școală cum să cânte la chitară, cum să fie mecanici, cum să devină bucătari – toate aceste instrumente și deprinderi, fără să fim nevoiți să plătim pentru nimic. Acesta a fost primul meu șoc. Profesorii se concentrează pe identificarea calităților copiilor mei. Au observat că fiul meu poate face operațiuni matematice rapide, lucru ce l-a făcut să capete încredere în el.”

    6. Pentru spitale mai bune

    Cristian Dumitru, brutar, sudul Londrei

    „Când am mers la spital în UK (m-am operat de apendicită) am fost tratat cu empatie, mi s-au explicat procedurile medicale, am simțit că oamenii au grijă nu numai de confortul meu fizic dar și de cel psihic. În România, o experiență oarecum similară (operație de hernie inghinală) am fost tratat ca o bucată oarecare de carne deși efectuasem obiceiurile material-culturale obișnuite spitalelor din România.”

    7. Pentru un mediu de afaceri transparent

    Cristi Corobană, inginer IT și antreprenor, Londra

    „Am ales UK pentru că era (și încă este) birocrația minimă. Îți faci o companie în cinci minute online și toată comunicarea cu [autoritățile fiscale] e pe mail/internet. Nu ai o mie de inspecții sau controale ca în alte țări.”

    Ce au simțit românii când Marea Britanie a votat să părăsească UE în 23 iunie 2016?

    Alina Stan, digital marketing manager, London

    „Rezultatul votului m-a luat complet prin surprindere. Cu câteva luni înainte râdeam când primeam broșuri [pro-Brexit] în poștă. Dar în dimineața de 23 Iunie 2016, când am aflat rezultatul referendumului, am simțit un șoc profund, un sentiment de respingere incredibilă din partea societății britanice, și o dezamăgire amară cu Anglia. Bula se spărsese, acum știam sigur că nu trăiam în societatea deschisă și inclusivă în care credeam că trăim.”

    „Oamenii care au votat să părăsească UE mi-au spus: „nu e vorba despre tine, ci despre ceilalți“
    Anca Mica
    veterinar, Devon

    Anca Mica, veterinar, Devon

    „Urmăream cu un sentiment de neputință rezultatele provizorii ale votului și mă gândeam că, Dumnezeule, vor ieși. Rămăsesem fără cuvinte. Mă gândeam: „fraierilor, v-ați împușcat singuri în picior”. Britanicii au fost orbiți de impozite, imigrare, bani (promiși către serviciul de sănătate), nu știau pentru ce votează. Mulți dintre prietenii mei englezi erau fericiți. Cei care au votat ieșirea din UE mi-au spus: „Nu este vorba despre tine, ci despre ceilalți.“

    Românii, cea mai mare rată de creștere a rezidenței în Marea Britanie după 2014

    Numărul românilor veniți în Marea Britanie a crescut după 2014, când s-a liberalizat piața muncii pentru români și bulgari.

    Populația de români s-a mărit de mai bine de două ori între 2014 și 2019, de la 170.000 la 434.000, conform estimărilor Oficiului Național pentru Statistică din Marea Britanie.

    Acum, românii sunt a doua cea mai mare comunitate de cetățeni UE din țară, după cea poloneză, care numără 827.000 de cetățeni.

    Însă rata creșterii este uriașă…

    După referendumul pentru Brexit din 2016, mulți est-europeni din Polonia și alte țări care s-au alăturat Uniunii Europene în 2004, au început să se întoarcă acasă în număr mai mare decât românii și bulgarii.

    În cei trei ani de la referendum, Polonia a înregistrat cea mai puternică scădere a populației, cu 84.000 de locuitori mai puțin față de 2016. În același timp, însă, numărul românilor a crescut cu 124.000. 

    „Se pare că referendumul din 2016 nu i-a descurajat pe români să vină, dar a descurajat mai mult alte naționalități”, spune Alexandra Bulat, președinta mișcării de tineret „the3million”, o organizație care reprezintă cetățenii UE din Marea Britanie. „Cei din Franța, Germania și Polonia se gândesc destul de serios: Brexitul se va întâmpla, ar trebui să mă întorc? Încă nu am auzit un român care să spună cu tărie că Brexit îl determină să se întoarcă.”

    Exodul polonez are loc din două motive: creșterea economică a Poloniei și devalorizarea lirei sterline. „Avantajul de a fi în Marea Britanie, spre deosebire de a căuta un loc de muncă în Polonia, a scăzut într-o anumită măsură”, spune profesorul Nando Sigona, de la Departamentul de Politici sociale, Sociologie și Criminalistică a Universității din Birmingham.

    „Încă nu am auzit un român care să spună cu tărie că Brexit îl determină să se întoarcă.“
    Alexandra Bulat
    the3million

    Chiar dacă cetățenii UE se confruntă cu tot mai multe prejudecăți în Marea Britanie, atunci când încearcă să găsească o casă sau un loc de muncă, acest lucru nu i-a determinat să plece din țară.

    „Oamenii din Marea Britanie deja tratează cetățenii UE ca și cum ar fi ilegali și nu vor să aibă nimic de-a face cu ei”, spune Maria Spirova, o femeie din Bulgaria care lucrează ca editor în domeniul juridic și ajută imigranți să se înregistreze în noul sistem de rezidență. „Nu vor să-i angajeze, să-i lase să-și deschidă conturi bancare, iar proprietarii nu vor să le închirieze locuințe. Cu toate acestea, este semnificativ mai rău să te întorci în Bulgaria și România. Cetățenii acestor două țări care locuiesc în Marea Britanie nu au niciun dubiu – știu de ce au plecat.”

    Ce îi oprește pe români să se întoarcă acasă?

    1. Mentalitatea

    Liudmila Matei, consultant în domeniul afacerilor și management, Londra

    „Mă oprește să mă întorc ceea ce m-a făcut și să plec: mindsetul. ‘Să moară capra vecinului’, vaicareala, fatalismul, ‘oricum nu se schimbă nimic’, agresivitatea, lipsa de politețe, zeflemeaua, mândria nefondată, show off-ul. Cu asta m-am luptat mereu în România, și am obosit. Acum am proiecte în România cu câțiva antreprenori remarcabili. În primul rând oameni superbi, cu o integritate de care îmi era dor! Nu sunt însă mulți. Sunt conștientă de lucrurile frumoase, dar de fiecare dată balanța înclină înspre ne-întoarcerea în România.”

    „Mă oprește să mă întorc ceea ce m-a făcut și să plec: mindsetul. Cu asta m-am luptat mereu în România, și am obosit”

    Liudmila Matei, consultant, Londra

    2. Corupția la „un nivel de Champion’s League”

    Alex Hrincă, antreprenor, Knutsford

    „Nu mă voi întoarce în România pentru că România nu are nimic de oferit copiilor mei. Există corupție peste tot în lume, n-au inventat-o românii, doar au adus-o la nivel de Champions League. Nu cred că se vor schimba multe în următorii 40 de ani. Puterea e confiscată de o mână de oameni care blochează orice încercare de intrare în normal. Copiii noștri vor fi conduși de copiii lor.”

    3. România este un loc bun în care să te retragi la pensie

    Oana Petrache, copywriter, Kent

    „România este pentru concedii, pentru casă la țară, pentru mâncare bună. Mi-aș dori să mă întorc în România la pensie poate. Sau atunci când voi avea nevoie de liniște. Trăim în secolul 21 când poți lucra de oriunde.”

    4. Lipsa deschiderii

    Teodora Marian, manager vânzări, Londra

    „România nu îmi poate oferi aceleași condiții. Mă refer la deschiderea către oameni diferiți de noi ca religie, culoare, înclinații sexuale și nu în ultimul rând la politețe. Aici gradul de acceptare în trafic ca exemplu, e la km distanță de cum mi-l reamintesc în România: lumea te lasă să intri, are răbdare în cazul în care ai încurcat benzile și te invită pe trecerea de pietoni.”

    5. Lipsa unui tratament egal

    Alina Stan, manager digital marketing, Londra

    „Nu m-aș întoarce pentru că, așa cum o fi Anglia, simt că are valori mult mai moderne decât România (atitudini față de femei, libertăți personale, echilibru muncă-viață personală). Unul dintre marile motive pentru care am plecat din România este pentru că nu mai voiam să fiu pipăită pe stradă. Încă mă șochează cum așa ceva e posibil!”

    6. Lipsa de mobilitate profesională

    Ioan Hoza, manager depozit și IT, Daventry

    „Am plecat din România pentru că trebuia să îmi trimit copiii să mănânce la părinții mei, pentru că nu aveam destui bani ca să plătesc facturile. Am lucrat 20 de ani în România fără să progresez, fiind insultat de manageri, simțind o presiune imensă din partea societății și a familiei să produc venit. Mentalitatea e diferită aici. Totul depinde de tine. Munca este răsplătită. Oamenii zâmbesc și nu țipă, te laudă și te încurajează să devii o persoană mai bună. Nu cred că România se află pe calea cea bună pentru a asigura viitorul copiilor mei – așa că de ce le-aș lua șansa de a trăi în Marea Britanie?”

    „Nu cred că România se află pe calea cea bună pentru a asigura viitorul copiilor mei – așa că de ce le-aș lua șansa de a trăi în Marea Britanie?”

    Ioan Hoza, manager, Daventry

    7. În România, statul și cetățeanul sunt într-o luptă continuă

    Cristina Groapă, inginer software, Glasgow

    „Acum nu m-aș mai întoarce din cauza raportului dintre stat și cetățean. Aici mă simt protejată și respectată ca cetățean, în România nu. Un alt sentiment pe care îl am este că în Marea Britanie prețurile sunt în general corecte, oamenii sunt sinceri și nu am impresia că toată lumea încearcă să mă înșele pentru profitul propriu, așa cum pățeam des în România.”

    „A sta la coadă, a avea dosar cu șină și a fi umilit de un funcționar al statului este un modus vivendi în România”

    Raluca Spătăreanu, administrator, Leamington Spa

    8. Fiecare zi în România e o nouă umilire

    Raluca Spătăreanu responsabil financiar-administrativ, Leamington Spa

    „De ce nu m-aș întoarce? Pentru că nu s-a schimbat nimic în bine de când am plecat, pentru că eu cred că școala de aici e mai bună, mai potrivită pentru fiul meu decât școala din România, pentru că m-am săturat să văd incompetenți și impostori la putere. Pentru că în UK îți poți schimba permisul de conducere trimițând niște documente prin Poștă sau îți poți cumpăra o casă semnând niște acte online. Ați putea spune că sunt detalii, dar nu sunt. A sta la coadă, a avea dosar cu șină și a fi umilit de un funcționar al statutului este un modus vivendi în România.”

    În ce zone trăiesc românii în Marea Britanie?

    Cei mai mulți români locuiesc în nord-vestul Londrei, Leeds, Bradford și în centrul Angliei.

    „Londra este principalul centru pentru toți cetățenii UE”, menționează profesorul Nando Sigona, de la Universitatea din Birmingham.

    Cu toate acestea, cetățenii statelor membre care s-au alăturat Uniunii Europene după 2004 tind să fie mai răspândiți în restul Marii Britanii, decât cei din Germania și Franța, spre exemplu. Principala diferență dintre rezidenții români și cei polonezi este că românii se stabilesc în orașe mari, în timp ce polonezii se stabilesc inclusiv în orașe și sate mai mici.

    Între 2018 și 2019, românii au urcat pe locul doi în topul celor mai mari minorități din Londra, după indieni. Peste 160.000 de români locuiesc acum în capitala UK, față de 143.000 în 2018. În același timp, populația poloneză a scăzut de la 168.000 la 142.000. 

    Zona preferată de români este cea care leagă orașele Brent, Barnet și Harrow, din nord-vestul Londrei, unde și-au deschis saloane de înfrumusețare, supermarketuri, cafenele și restaurante.

    „Aici se află români veniți înainte de 1990,” precizează Alexandra Bulat, de la organizația the3million, „însă numărul a crescut exponențial după ce au primit drept de lucru (2014), atunci când și-au adus familiile și prietenii.”

    Familiile de români din Marea Britanie se măresc

    Astăzi, românii fac mai mulți copii în Marea Britanie decât oricând în trecut. „Este un semn al dorinței oamenilor de a se stabili pe termen lung,” este de părere profesorul Nando Sigona.

    Nu e nesigur pentru români să trăiască în Marea Britanie?

    Alina Stan, manager digital marketing, Londra

    „Am mai puțină încredere în cum e condusă România și în impactul pe care asta l-ar avea în viața mea profesională, mai ales, dar și personală. Spun asta chiar și în mijlocul tumultului politic Brexit, când încrederea mea în UK e probabil în punctul cel mai de jos.”

    Silvia Marinescu, manager strategii, Londra

    „După un an aici, chiar și în țara acum faimoasă pentru Boris Johnson și Brexit, chiar și după un an extrem de stresant în care am căutat un job de care să fiu mulțumită și mândră, sincer, România rămâne în plan secund.”

    Dacă Marea Britanie devine însă prea ostilă, românii se vor muta în altă țară

    Paul Balogh, antreprenor, Londra

    „Nu am planuri nici să plec din Londra, nici să mă întorc în România. Suntem oameni liberi și dacă atmosfera se strică, ne putem relativ ușor (dar cu regret) muta în alte locuri: Irlanda, Olanda, Franța, Germania.”

    Ce îi determină pe români să plece din Marea Britanie?

    Românii pe care i-am intervievat pleacă din Marea Britanie mai ales dacă nu găsesc un loc de muncă în cariera dorită, dar și din motive personale, cum ar fi că nu și-au găsit un partener sau se întorc în românia pentru acesta.

    1. Vremea

    Lorena Axinte, cercetător în dezvoltare sustenabilă, fostă rezidentă în Cardiff, acum locuiește în Budapesta

    „Cred că locuind în România în primii 20 ani de viață, prefer sezoanele bine definite: cu ierni de-ți crapă mâinile de frig și veri în care se topește asfaltul.”

    2. Contractele de muncă pe termen scurt

    Oana Mazilu, PhD Student, Canterbury

    „Credeam că pot avea un viitor pe termen lung aici, că aș putea preda la universitate și să mă stabilesc. Dar am analizat sectorul învățământului superior în ultimii doi ani și mi-am dat seama că nu merită pur și simplu – nu merită nesiguranța, de la un contract pe termen scurt la altul. Probabil că îmi voi căuta locuri de muncă mai mult în afara Marii Britanii. Poate în România. Nu am nicio problemă cu asta.”

    3. Vor doar să strângă bani pentru acasă

    Petre Ţigău, zugrav și decorator, Luton

    „Sunt aici cu prieteni ca în fața blocului din Uricani, prieteni din copilărie, suntem împreună. Nu vreau să mă stabilesc. Vreau să mai rămân trei-patru ani maxim, și pentru bani, și pentru know-how, să fac o școală aici, nu știu, mai văd. Strâng bani pentru ceva, pentru acasă. Vreau să pornesc ceva în România. În Uricani e mult potențial de turism. Oricum, de la noi din grup au început să plece spre casă.”

    Însă discriminarea este în creștere. După 23 iunie 2016, a crescut numărul infracțiunilor care au avut la bază ura împotriva cetățenilor europeni.

    Claudia Copadineanu, manager relații cu clienții, Londra

    „După (votul Brexit din) 2016, (prejudecățile) au urmat, xenofobilor li s-a dat apă la moară. Românii au fost mereu considerați un fel de cetățeni de clasă inferioară, dar cred că după 2016, totul a devenit și mai divizat.”

    Cea mai des întâlnită insultă a localnicilor britanici la adresa cetățenilor UE este: „Fucking immigrants!”

    Andreea Chelaru, project manager, Leamington Spa

    „Când au început niște puști să strige după noi ‘fucking immigrants’ în Leamington Spa. În Birmingham, chiar în Jewellery Quarter, care de obicei e safe și chill, ne-au înconjurat vreo trei tineri agresivi și erau destul de violenți verbal și amenințători, dar am reușit să plecăm nevătămate.”

    Alex Hrincă, antreprenor, Knutsford

    „Rezultatul votului [Brexit] m-a prins în Liverpool. Încă făceam Uber. Îmi amintesc că au anunțat rezultatele într-o vineri dimineața. Am luat un client dintr-un bar pe la 11:30 AM. Era foarte fericit. Dialogul care a urmat:

    – Ne-am luat țara înapoi de la nenorociții ăștia de imigranți!

    – Știi că și eu sunt imigrant?

    – (uitându-se fix în ochii mei) Păi e timpul să te duci în apoi în țara ta de căcat. Ați venit aici doar ca să ne furați joburile!

    – Frate, e vineri la amiază, sunt la muncă și te-am luat dintr-un bar. Nu cred că ți-a furat cineva jobul vreodată, pentru că nici nu ai avut unul.

    Pasagerul a trântit ușa și a plecat înjurând.”

    O insultă frecventă: Vorbește engleză!

    Maria Spirova (bulgară), editor în domeniul juridic, Londra

    „Am fost acostată în repetate rânduri în timp ce vorbeam bulgară pe stradă, de către oameni care strigau: „Vorbește engleză”. Odată, în timp ce vorbeam la telefon în bulgară, o persoană în vârstă m-a lovit cu cârja peste gleznă.”

    O altă insultă: nu vorbi engleză!

    Raluca Moise, asistent universitar, Reading

    „Eram cu două prietene, mămici și ele, și cu copiii noștri care se jucau împreună. Vorbeam în engleză, deoarece una dintre cele două prietene era poloneză. Un grup de cinci adolescenți au trecut cu bicicletele pe lângă noi și au strigat să nu mai vorbim în engleză, deoarece noi nu suntem „English”, ca să-i citez.”

    Există și britanici care vin în apărarea românilor atunci când aceștia sunt atacați

    Anca Mica, veterinar, Devon

    „Eram într-un bar și vorbeam cu un prieten englez, iar cineva ne asculta conversația. S-a aplecat peste umărul meu și a zis: „Dacă Margaret Thatcher (prim-ministrul britanic din anii 1980) încă trăia, nu ați mai fi avut conversația asta aici.”

    „N-am înțeles ce naiba a fost asta și mi-am întrebat prietenul ce a vrut să spună acel om? Mi-a explicat că, „dacă Thatcher mai trăia, din cauza imigrației, tu nu ai mai fi fost aici.””

    „M-am supărat foarte tare pentru că m-am gândit: ăsta e barul la care vin de zece ani și n-am avut niciodată nicio problemă.”„Prietenul meu cel mai bun a spus că-l omoară și managerul s-a dus la cel care m-a insultat și i-a spus că nu mai este binevenit în bar.”

    Claudia Copadineanu, manager relații cu clienții, Londra

    „Când lucram la o cafenea în Brighton, cineva a refuzat să fie servit de mine. A spus „Vrem un chelner englez și nu vrem să fim serviți de cineva de teapa ta”. Am zis OK, am mers la șeful meu și i-am explicat ce s-a întâmplat. Șeful de pe atunci era din Spania, așa că a mers și l-a dat afară din cafenea pe el și prietenii lui, zicându-i că localul nu servește oameni ca el și că nu vor tolera niciun abuz la adresa personalului.”

    Oana Mazilu, studentă la doctorat, Canterbury

    „Atunci când Daily Mail (publicație de extremă dreaptă din Marea Britanie) a avut o campanie despre românii care veneau în Marea Britanie (în jurul anului 2014), mergeam pe Canterbury High Street, iar un om de vârstă mijlocie m-a auzit vorbind într-o altă limbă, m-a oprit și m-a întrebat de unde sunt. Nu mi-a fost niciodată rușine să spun că sunt din România, așa că m-a scuipat. Nici măcar nu m-a întrebat ce făceam aici, dacă plăteam taxe, dacă studiam…

    Mai târziu, într-o cafenea din Canterbury, un alt bărbat alb de vârstă mijlocie m-a auzit vorbind în română, m-a oprit și m-a întrebat de unde sunt. I-am răspuns că sunt româncă și mi-a spus: „nu asculta nimic din ce spune presa, ai tot dreptul să fii aici, nu-i lăsa să te descurajeze.””

    Românii se simt acceptați în… Irlanda de Nord

    Max Ţucudean, animator, a locuit în Belfast

    „Când am ajuns inițial în UK, mă așteptam să întâmpin o oarecare ezitare în oamenii loculuii, eu fiind teoretic imigrant. Însă spre surprinderea mea, și într-o măsură chiar ironic, nu doar că nimeni nu m-a tratat diferit după o vreme m-am simțit mai acceptat decât în România. În Irlanda de Nord oamenii sunt foarte liberali, lucru ce se datorează condițiilor de trai mai bune. Poți să lucrezi la magazinul din colț și să duci o viață bună în Belfast. În România, dacă lucrezi la magazinul din colț, ești în datorii toată viața.”

    Și în Scoția…

    Coralia Jianu, consultant și proprietar de magazin, Glasgow

    „Scoția este mult mai prietenoasă cu noi, cei veniți din alte țări, decât alte părți ale Marii Britanii. Eu nu am avut probleme nici înainte și nici după 2016, dimpotrivă, mi s-a spus ca sunt binevenită, că de acum sunt de-a lor.”

    Și în centrul Angliei

    Raluca Spătăreanu, responsabil financiar-administrativ, Leamington Spa

    „Nu am văzut schimbări în comportamentul oamenilor față de români, după referendum. La serviciu, eu mai vorbesc la telefon și mă întreabă de unde sunt și nu am avut probleme. Oamenii sunt foarte politicoși și nu te fac să te simți prost dacă ești străin și vorbești, pe alocuri, greșit.”

    Petre Ţigău, zugrav și decorator, Luton

    „Stau în Luton – fix acolo, lângă aeroport. E un oraș multicultural, un mix. Sunt mulți din zona mea, din Uricani, am un vecin polonez, indian, pakistanez, o ciorbă. Englezii din Luton sunt obișnuiți, din ce am observat. N-am avut nicio problemă, nici noi, nici ceilalți. Pentru mine a fost relativ ușor să mă adaptez în Anglia.”

    După Brexit, britanicii s-au conformat unui clișeu național: scuzele

    Geanina Tabără, lucrează la o companie de dispozitive medicale, Rugby

    „Un client mi-a zis: dă-mi voie să îți cer scuze din partea tututor englezilor pentru Brexit”.

    Raluca Spătăreanu, responsabil financiar-administrativ, Leamington Spa

    „Deputatul din circumscripție a venit la ușa noastră și a vorbit personal cu noi despre statutul settled. E drept că era campanie electorală pentru alegerile locale, dar a venit. În România, nu am văzut niciodată un deputat sau măcar un consilier local care să vină să ne întrebe ceva.”

    De ce sunt cetățenii europeni tratați în două moduri complet diferite?

    Profesorul Nando Sigona, expert în fenomenul migrației, Universitatea din Birmingham

    „Locurile în care oamenii trăiesc și joburile pe care le au fac diferența. Cei care trăiesc în zone care sunt de partea „Remain” [cei care au votat împotriva Brexit] tind să se simtă mai bineveniți, oamenii vorbesc cu ei, scuzându-se pentru ceea ce se întâmplă. În zonele „Leave” [cei care au votat pentru Brexit], oamenii sunt mai precauți și simt mai multă ostilitate. De parcă, pentru că majoritatea e de partea „Leave”, se simt mai îndreptățiți să fie rasiști sau să exprime opinii anti-migrație în public ”

    La trei ani de la vot încă nu există o soluționare: cum îi afectează Brexit pe români?

    1. Criza banilor

    Raluca Moise, assistant lecturer, Reading

    „Impactul imediat a fost cel economic. De la creșterea evidentă a prețurilor, la mărirea taxei primăriei, a valorii asigurării private, la creșterea procentului de profesioniști disponibilizați.”

    Dan Marian, șofer Uber, Manchester

    „Faptul că lira s-a devalorizat foarte mult după Brexit ar fi un prim exemplu, plus că din acel moment a urmat un val de scumpiri, iar pe fondul incertitudinii în legătură cu viitorul țării mulți britanici au început să facă economii, să-și aloce din ce în ce mai puțini bani pentru viața socială, lucru care pe noi, șoferii de Uber, ne-a afectat în mod direct.”

    2. Înghețarea locurilor de muncă

    Silvia Marinescu, manager strategii, Londra

    „Mi-a fost foarte, foarte greu să-mi găsesc un job, iar Brexit a contribuit în foarte mare măsură la asta. Incertitudinea politică și economică a făcut ca multe industrii să se miște cu mare dificultate, iar advertising-ul a fost și el lovit din plin. Multe companii preferă să aleagă calea cea mai sigură și să nu își asume angajarea unui om al cărui statut e incert. Așa că deși pe hârtie toată lumea vrea diversitate și apreciază experiența cu care poate veni cineva din afară, mai ales atunci când se angajează cineva de nivel mid to senior, în realitate lucrurile nu stau chiar așa.”

    Deși pe hârtie toată lumea vrea diversitate și apreciază experiența cu care poate veni cineva din afară, în realitate lucrurile nu stau chiar așa

    Silvia Marinescu, manager strategii, Londra

    3. O lovitură pentru afacerile internaționale

    Cristi Corobană, om de afaceri, Londra

    „Am înființat în 2012 o companie de dezvoltare software și consultanță de proiecte în Marea Britanie. Proiectele mele erau mai mult pentru instituții UE. După votarea Brexitului, instituțiile europene nu mai dau proiecte companiilor din UK. Așa că am închis firma, după ce am plătit taxe mai mult de 100.000 în cinci ani. Eu mi-am deschis altă firmă în Olanda și una în Elveția ca să pot continua să lucrez.”

    Pe 12 decembrie, Marea Britanie votează la alegerile parlamentare. Dacă Partidul Conservator, pro-Brexit, câștigă, Marea Britanie va părăsi UE înainte de 31 ianuarie 2020. Dacă opoziția, reprezentată de Partidul Liberal Democrat, Partidul Laburist și Partidul Național Scoțian, asigură o majoritate, vor renunța la Brexit și vor lansa un nou referendum. Ce cred românii că se va întâmpla în continuare?

    Paul Balogh, antreprenor, Londra

    „Nu e clar ce drepturi vom avea în urma Brexit-ului, sperăm doar că promisiunile guvernului vor fi respectate, dar avem motive și să ne îndoim că se va întâmpla întocmai. Suntem niște piese de joc în mâinile brexiterilor gen Boris Johnson.”

    Ioan Hoza, manager depozit / IT, Daventry

    „Cred că Brexitul este un lucru bun pentru imigranții de aici. Au oportunitatea să pună mâna pe roluri, pentru a arăta că sunt în stare să obțină locuri de muncă și după Brexit. Deoarece fluxul de muncitori migranți va fi mai scăzut, vor exista mai multe oportunități pentru cine vrea să urce ca profesionist.”

    Alex Hrincă, antreprenor, Knutsford

    „Brexitul a lovit societatea britanică la nivel de celulă, iar eu cred ca rezultatul referendumului a fost actul de deces al Regatului Unit: There is nothing united about Britain, anymore.”

    Intră în comunitate

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Poți pune umărul cu doar 2 euro pe lună.​

    Îți mulțumim că faci parte din comunitatea Inclusiv

    Credem în comunități. Credem în solidaritate. Credem că împreună putem face lucrurile mai bine. De aceea, publicația noastră a fost fondată și este susținută financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Invită-ți prietenii în comunitate!

    Au contribuit