unde sunt pastilele
Mergi la episodul

Episodul 2

Crima organizată se bate cu industria farmaceutică și autoritățile

Publicat pe 19.02.2020

Statul și industria nu monitorizează eficient doctoriile cu care ne tratăm. Au pus la punct una dintre cele mai mari baze de date comune europene ca să blocheze traficul de medicamente, dar afacerile traficanților merg în continuare. În cutiile venite din piața neagră, în loc de tratamentul pentru cancer, bolnavii pot găsi bucăți de cretă sau ibuprofen

Mergi la episodul
Pe Scurt

10 februarie 2018. Într-un vestiar de la o sală de forță din București sună un telefon. Prefixul e +39, adică apelul vine de la un număr de Italia. Proprietarul telefonului, Cristi, un traficant de medicamente născut și crescut în București, nu poate răspunde pentru că are mănuși de box. Se antrenează cu agenți de securitate de la firme private. L-ați cunoscut pe plaja din Eforie Nord, în primul episod al acestei serii despre siguranța medicamentelor noastre. 

După antrenament, vede un apel pierdut pe WhatsApp și șapte mesaje:

Poză. Poză. Poză. Poză. Poză. Poză. 

„35% din prețul real.”

Două dintre poze surprind un ecran de calculator, o pagină de Microsoft Word. Celelalte patru sunt niște foi într-o mașină. Liste cu medicamente.

Cristi a primit o ofertă. Cel mai ieftin produs e doar 7,30 euro. Cel mai scump e 2.152,31 euro. Reducerea de „35% din prețul real” a fost deja inclusă în oferta de pe numărul de Italia: medicamente pentru suferinzi de cancer și de inimă, de boli autoimune sau respiratorii, de ficat, astm, epilepsie, boli nervoase. În total, 48 de tipuri de tratament, mii de cutii.

Ca să ia toată marfa, Cristi are nevoie de două milioane și jumătate de euro cash. Profitul lui s-ar putea ridica și la un milion de euro, dacă găsește depozite și farmacii care să înghită această felie din piața neagră și s-o dea mai departe bolnavilor. 

Aceste doctorii au un istoric pe care nici Cristi nu-l cunoaște, pot veni de la pacienți care și-au vândut tratamentele, din spitale prădate de doctori, infirmiere și asistente sau pot fi făcute pur și simplu de la zero de traficanți.

Medicamentele al căror istoric nu îl cunoaște nimeni sunt „contrafăcute”, spune legea. Ele nu vin din fabricile La Roche, Bayer sau Antibiotice Iași, ci de la numere cu prefix de Italia, de exemplu, sau de la traficanți ca Cristi.

În acest episod al seriei „Unde sunt pastilele” încerc să aflu, de fapt, unde sunt autoritățile.

Ce fel de medicamente vin din piața neagră

Cu o zi înainte ca oferta primită de pe numărul de Italia să ajungă la Cristi, în februarie 2018, la Palatul Parlamentului a avut loc evenimentul „Siguranța Pacientului prin Siguranța Medicamentului.” 

Au fost acolo capii industriei farmaceutice, oficiali din Casa de Asigurări, Ministerul Sănătății, deputați și senatori din Comisiile de Sănătate, dar și agenții de lobby. S-au întâlnit ca să blocheze piața neagră, tranzacții ca cea pe care o făcea Cristi în primul episod, pe plaja din Eforie Nord, sau oferte ca cea pe care a primit-o de la numărul cu prefix de Italia. 

Cristi era în Bulgaria, unde vindea un rucsac de medicamente cumpărate de la pacienți. Unul dintre produsele pe care le dădea se cheamă Enbrel. E pentru spondilită anchilozantă și poliartrită reumatoidă, boli autoimune care atacă oasele și articulațiile. Aceste afecțiuni sunt forme extreme de reumatism, iar bolnavii trăiesc cu dureri insuportabile care-i pot imobiliza. În țara noastră sunt peste jumătate de milion de oameni afectați, iar câteva zeci de mii de se tratează cu astfelde  medicamente decontate de Casa de Asigurări. Ca să-și facă efectul, tratamentul trebuie ținut în frigider, la temperaturi între 2 și 8 grade Celsius. Dacă stă la căldură mai mult timp, conținutul incolor al seringilor se face verde. 

„Dacă le bag câteva ore în frigider, își revine la loc, frate!”, mi-a zis sigur pe el Cristi, fără să știe dacă asta anulează sau nu efectul seringilor. 

Am povestit mai multor farmaciști despre cum se colorează seringile de Enbrel, dacă nu sunt ținute în condițiile pe care producătorul le-a scris pe prospect. Odată ce conținutul își schimbă culoarea, „în cel mai bun caz” nu își face efectul. Cel mai rău caz nu e cunoscut pentru că nu a fost cercetat. Nu există studii clinice pe pacienți injectați cu Enbrel expirat sau stricat din cauza căldurii. Producătorul spune clar: dacă serul din seringă devine tulbure sau se colorează, tratamentul nu trebuie injectat. Atât. Toate farmaciile au dulapuri speciale sau frigidere în care stau astfel de medicamente, monitorizează temperatura chiar și la minut, și în frigidere, și în fiecare cameră în parte, iar farmaciștii nu au mai întâlnit Enbrel înverzit. Legislația pentru farmacii spune că astfel de medicamente, ca Enbrelul de la Cristi care „își revine la loc”, se distrug, nu se administrează oamenilor.

Doze de Enbrel care-au fost verzi, iar apoi s-au decolorat din nou într-un frigider de traficant au intrat în sistemul de decontări al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România. Adică au fost plătite pentru bolnavi asupra cărora nu știm ce efecte au avut. 

Cristi a avut doar o mică parte din aceste medicamente. Le-a cumpărat de la pacienți, le-a plimbat prin soare, s-au înverzit, le-a trecut prin frigider, iar apoi le-a livrat unor farmaciști ca să le mai deconteze încă o dată din același buget public. 

„Falsificate”

Penultima oară când l-am vizitat, avea frigiderul plin de medicamente, printre care și Enbrel. Ce n-a mai încăput în frigider, lângă felii de pizza și pungi de la FoodPanda, a băgat în șifonier lângă haine. Ultima dată când ne-am văzut venea de la cumpărături și avea o sacoșă cu alte trei cutii. 

Ca să nu intre în sistemul de sănătate astfel de tratamente, în 2011 a apărut Directiva Europeană 2011/62/UE. În industria farmaceutică e cunoscută ca Directiva Medicamentelor Falsificate. Actul normativ stabilește că e falsificat orice medicament pentru care se prezintă în mod fals:

Identitatea, inclusiv ambalajul și etichetarea, denumirea sau compoziția în ceea ce privește oricare dintre ingredientele sale, inclusiv excipienți și puterea ingredientelor respective;

Adică toate dozele de Enbrel care au avut conținutul verde, de exemplu; sau cele din cutiile pe care doctorii au scris cu pixul „1 / săptămână”, dar pe care Cristi le-a schimbat în cutii cu alt termen de expirare ca să pară noi.

Sursa, inclusiv producătorul, țara de fabricație, țara de origine, deținătorul autorizației de introducere pe piață; 

Adică toate seringile de Enbrel pe care le-a avut Cristi și care n-au venit direct de la Pfizer, producătorul american oficial, ci din apartamentul lui.

Istoricul, inclusiv înregistrările și documentele referitoare la canalele de distribuție utilizate.

Adică toate cutiile de Enbrel pe care le-a avut Cristi și care au intrat în piață pe la farmaciști care au falsificat acte ca să poată pune în raft cutii care au mai fost decontate o dată.

Cutiile de Enbrel din șifonierul lui Cristi puteau fi blocate înainte să ajungă la pacienți dacă erau monitorizate una câte una, nu după loturi, la grămadă, cum am explicat în primul episod al acestei serii. Directiva europeană a impus înființarea unor organisme care să monitorizeze fiecare cutie de tratament în parte, nu doar loturile de medicamente, cum făcea statul român.

Trebuia implementată până în 9 februarie 2019. Cu un an înainte avea loc la Palatul Parlamentului întâlnirea în care era bătută în cuie această dată limită. Întâlnirea a fost organizată de Organizația de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), organismul local responsabil de implementarea directivei europene în România.

Ei monitorizează acum toate tratamentele din România.

Ce e trasabilitatea

Agenția Medicamentului a monitorizat ani de zile pastilele pe care le-am înghițit după un cod ca acesta de pe cutia cumpărată de Cristi în 2016 de la bătrânul de pe plaja din Eforie Nord.

59131XD19

Regulile europene ne-au cerut să le urmărim după un cod ca acesta, unic pentru fiecare cutie. Acest cod vine de pe o altă cutie pe care Cristi a cumpărat-o în 2020 de la același pacient din Eforie Nord. Am schimbat o parte dintre cifre ca autoritățile să nu-l prindă din cauza mea.

080540830155471156731136721099581032020

Codurile scurte apăreau pe mii sau zeci de mii de cutii din același lot, între care nu era nici o diferență. De fiecare dată când Cristi a băgat o astfel de cutie într-o farmacie, Agenția Medicamentului nu a făcut diferența între cele venite de la fabricile de medicamente și cea de la el. 

Astfel, dacă identificau medicamente contrafăcute, erau obligați să retragă toate medicamentele care aveau pe ele același cod scurt. Pentru o cutie falsificată, dispărea din piață tot lotul, adică mii sau zeci de mii de cutii. Pentru asta a apărut Directiva Medicamentelor Falsificate și OSMR.

Codul lung e mult mai complicat. E format la rândul lui din alte patru coduri diferite, data de expirare, codul producătorului, lotul și încă un cod unic global. 

După standardele europene, fiecare cod e unic, iar o cutie problemă poate fi identificată între celelalte cutii bune. 

Organizația de Serializare a Medicamentului din România (OSMR), organismul independent care pune în practică legislația europeană, spune în rapoartele proprii că până la începutul lui 2020, dintre cele 9.551 de farmacii, câte sunt în România, 99% au implementat sistemul de monitorizare pe care l-au anunțat în 2019. 

Cu toate astea, pentru că sistemul european nu funcționează cum ar trebui în țara noastră, afacerile lui Cristi continuă să meargă.

Află mai multe despre cum își spală traficanții pastilele murdare.

Proiectul nostru este susținut financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Asta ne permite să rămânem independenți, să ne concentrăm pe jurnalism și să-ți livrăm cele mai relevante subiecte, documentate temeinic.

Intră și tu în redacție. Alătură-te comunității!

Susține

Cum ar trebui să funcționeze și cum funcționează

Medicamentele se fac în fabrici curate ca sălile de operație. Acolo muncesc chimiști, farmaciști, fizicieni și chiar și medici. Sunt făcute după rețete atent cântărite, cu tehnologii de mare precizie. 

Pe fiecare cutie făcută după standardele europene e imprimat codul unic, adică cel lung. 

Fabrica îl bagă în baza de date a OSMR, iar apoi vinde cutia unui depozit farmaceutic. Cei de-acolo scanează codul ca să confirme c-a trecut pe la ei și abia apoi o vând unei farmacii. 

Angajații din lanțuri farmaceutice ca Dona, Sensiblu sau Catena ar trebui să scaneze și ei cutia ca să confirme c-au primit-o. 

Când te duci să-ți iei tu medicația, farmacistul ar trebui să o mai scaneze o ultimă dată înainte să ți-o dea. 

Astfel, acea cutie iese din sistem, iar codul ei devine invalid. Traficanții spun că este „verificată” sau „închisă”, iar asta le încurcă afacerile pentru că nu poate fi pusă din nou în circuit. Dacă mai apare în altă farmacie, sistemul administrat de OSMR își dă seama că primul pacient care a primit tratamentul nu și l-a luat, iar cutia s-a întors din nou pe piață. Deci nu a venit de la fabrică, ci de undeva din piața neagră, de la o sursă ca Cristi.

Când l-am vizitat pe Cristi penultima dată, avea în frigider 23 de cutii de Humira, trei cutii de Enbrel și patru de Sutent, un tratament oncologic folosit împotriva cancerului de rinichi. În total, la prețul de raft al oricărei farmacii, aceste medicamente au fost decontate de stat cu peste 140.000 lei. L-a sunat „un intermediar”, cum îi numește el pe alți traficanți care sunt în legătură cu farmaciști care cumpără marfă din piața neagră.

„Am două S-uri verificate”, a spus el despre Sutent. „Îmi trebuie două cutii, dacă poți să le schimbi.” 

Codurile sunt inscripționate pe cutii. Dacă același medicament e băgat într-o cutie neverificată, atunci cutia e ca nouă, iar OSMR n-o vede drept falsificată.

99% dintre farmaciile românești au intrat în acest sistem unic european, au scanner și toate medicamentele pe care le primesc au coduri unice. 

Cum îi mai merge afacerea lui Cristi într-un asemenea sistem? Simplu.

În vara lui 2019, când jumătate dintre aceste farmacii aveau deja un scanner instalat, sub 3% din toate medicamentele înregistrate de producători erau verificate înainte să ajungă la pacienți. Între timp, OSMR nu a mai publicat rapoartele complete și nu putem ști câte tratamente sunt scanate când ajung în mâinile pacienților.

Când o farmacie îți vinde ție un tratament, lucrează cu mai multe baze de date în același timp pentru fiecare pastilă în parte. O farmacistă, de exemplu, extenuată de birocrația de după tejghea, mi-a povestit că „am de scanat cardul de fidelitate, cardul de sănătate, rețeta, am de băgat vânzarea în softul intern și mai trebuie să dau și bon fiscal”. Pe lângă asta ar mai trebui să scaneze și codul care o ferește de marfa din piața neagră. „E prea multă birocrație când pe om îl doare și mai sunt alții la coadă”, crede ea.

Farmaciile care nu verifică medicamentele date bolnavilor sunt porți deschise pentru Cristi, pe-acolo își poate băga marfa din piața neagră. Dacă farmaciștii nu scanează cutiile înainte să le dea bolnavilor, atunci ele nu apar ca ieșite din sistem chiar dacă între timp conținutul unei seringi devine verde ca cele de Enbrel. 

Un angajat al Agenției Medicamentului tranșează scurt problema: „Dacă nu se folosesc, degeaba avem scannere”, iar OSMR nu știe câte farmacii chiar folosesc aceste scannere, ci doar că și le-au instalat.

Organizația de Serializare mi-a spus că „până la acest moment” nu a fost identificat în țara noastră „niciun medicament falsificat.” Doar la sud de Dunăre, unde mai mulți traficanți români își vând marfa, inclusiv Cristi, „este în investigație un caz cu Agenția Națională a Medicamentelor din Bulgaria.”

Dacă nu sunt prinși, traficanții își continuă afacerile.

„Dacă aveam 2,5 milioane de euro cash, banu’ jos, luam toată marfa de la italieni și găseam eu unde s-o dau, ori la noi, ori la bulgari. Și dacă n-o băgam pe toată și mai rămâneam cu o parte, cu un profit de 100% tot ieșeam”, spune hotărât Cristi. Oferta avea și cutii de medicamente cu coduri lungi, și cu coduri scurte.

O farmacistă care bagă la vânzare medicamente colectate de la Cristi din piața neagră i-a zis că îl plătește doar pentru cutiile care nu au fost scanate, nu și pentru celelalte. Pe cele scanate corespunzător nu le poate deconta de două ori din bugetul Casei de Asigurări și le numește „închise”.

„Nu-mi stă în caracter să vorbesc urât de cine închide marfa”, i-a spus lui Cristi nervoasă pe colegii ei de breaslă care își fac treaba legal și-i încurcă afacerile cu medicamentele negre.

În primele episoade au apărut medicamente pe care statul român nu le poate monitoriza. În episodul 3 vă arăt cum și medicamentele monitorizate corect de către instituțiile statului își pierd urma. 

Următoarea investigație iese din stradă și intră în birouri, la gulerele albe ale industriei. Din calculatoarele criptate ale unei corporații am obținut informații care n-au mai apărut niciodată public până acum despre motivele pentru care oamenii rămân fără tratamente.

Articol realizat în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”, derulat de Fundația Freedom House în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică și finanțat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.

Contribuie la discuție
5 contribuții
Matei Ionita

Ai mentionat de mai multe ori intalnirea de la Palatul Parlamentului din Februarie 2018, dar singura decizie luata acolo pe care ai mentionat-o pare sa fie data de la care se aplica si in Romania directiva Eurpeana privind codul lung. Au reusit sa vina si cu alte masuri toti expertii, patronii si autoritatile?

Apropo, excelenta investigatie.

o lună în urmă

Victor Ilie

Din punctul meu de vedere a fost un eveniment pompos la care s-a stabilit doar un deadline care a fost ulterior încălcat.

Singura măsură care trebuia luată de către stakeholderi pe subiectul ăsta a fost operaționalizarea sistemelor OSMR, respectiv implementarea Directivei Europene Împotriva Medicamentelor Falsificate, și doar asta au făcut. Sistemul este funcțional acum, dar îl folosesc foarte puțini farmaciști, deci de asta și piața neagră e încă în floare.

Două discuții importante s-au mai purtat acolo, despre ce fel de acces ar trebui să aibă Agenția Medicamentului la baza de date SNVM (live în sistemul de verificare sau doar raportări periodice) și cine plătește aparatura de scanat pe care trebuie să o folosească farmaciștii (fiecare suportă pe buzunarul propriu sau mai subvenționează și statul/ industria producătoare).

Agenția a mai avut și alte proiecte în care își propunea să monitorizeze mai eficient medicamentele (cel puțin unul derulat împreună cu STS în 2016), dar n-au dezvoltat o bază de date operațională.

În rest, foarte multă vreme, departamentul de monitorizare a trasabilității din ANMDMR a fost format din doar 4 oameni, care mostly centralizau fișiere Excel de la farmacii și spitale din toată țara.

o lună în urmă

Mircea Barbu

Nu mi-e foarte clar de ce farmaciile accepta produse de pe piața neagră ca să le vândă pacienților. În sensul ca o farmacie, teoretic, primește banii pe genul asta de medicamente de la Casa de Asigurări, nu? De ce ar risca sa ia de pe piața neagră un medicament care nu are cod “închis” și să-l vândă mai departe când ei oricum și dacă vând aceste medicamente fac profit? Cât e profitul unei farmacii când vinde un medicament legal și cât e când îl ia de pe piața neagră? Asta nu e explicat și cred ca e miza întregii discuții.

Mai mult, cum îl introduce fiscal în farmacie nu e clar din articol, din moment ce pentru orice firma exista întrări și ieșiri. Ce face ANAF-ul in chestia asta? Nu e explicat nici ce lege e încălcata de acești farmaciști dubioși, care sunt pedepsele, dacă au fost farmacii verificate, cu ce rezultat șamd.

Spuneți ca organizația aia care e responsabila sa verifice dacă farmaciile scanează aceste medicamente a incetat sa raporteze, dar nu e clar de ce structura a statului aparține, dacă ați primit vreo explicație oficiala, de ce au încetat raportarea, cine e la conducerea ei șamd.

Ce farmacii apelează la aceasta practică? Farmacii mici, afaceri de familie sau și lanțurile mari? Un nume de farmacie prinsa în fapt ceva?

Investigația e buna, foarte interesanta, dar alambicată și greu de urmărit pentru un cititor care nu e familiarizat cu increngatura sistemului asta.

o lună în urmă

Victor Ilie

Profitul unei farmacii românești, fie că e la Piața Unirii în București, fie că e în satul Liteni din Suceava, e reglementat de lege. Nici o cutie decontată de CNAS nu aduce unei farmacii mai mult de 30 de lei. Profitul adus de o tranzacție în piața neagră se împarte între toți jucătorii și se duce până la prețul de decontare. De exemplu, fiecare intermediar pe la care trece o cutie de Humira are partea lui din mia de euro decontată a doua oară de Casă.

Medicamentele sunt introduse în contabilitatea unei farmacii cu documente fictive asociate pacienților care au trecut deja pe-acolo pentru alte medicamente. Dacă mergeai la farmacia Gentilfarm, de exemplu, înainte ca ea să se închidă pentru tratamentul propriu, atunci în contabilitatea lor mai apăreai un medicament pe care nu ți l-au pus în punguță. Medicamentul care ajungea fictiv la tine, era trimis, de fapt, către un depozit ca SDS Interpharma, de exemplu. Acesta din urmă îl plasa unei alte farmacii șamd.

Pentru că întrebi de ANAF: Au investigat în 2013-2014 filiera asta și Parchetul de pe Lângă Tribunalul București i-a trimis în judecată pentru evaziune fiscală (vezi timeline-ul din primul material) Tranzacționau aceeași cutie din piața neagră de X ori, cereau și rambursările de TVA, iar cutiile erau decontate „după gust.”

OSMR e o organizație non-profit înființată de Agenția Medicamentului, Casa de Asigurări și organizațiile de lobby ale industriei farmaceutice. Judecătoria Sectorului 3 a refuzat să mă lase să consult dosarul de înființare pentru că datele n-ar fi publice. Cu toate că a fost înființată și de instituții publice, am avut o discuție halucinantă cu judecătorul Victor Penteleev despre această asociație. Mă punea să dovedesc „interesul concret”, nu „interesul public” ca să-mi permită accesul la dosar. I-am spus că „Daca sediul Asociatiei e acasa la ministrul Sanatatii sau seful Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, atunci asta va deveni „interesul concret” pentru ca as identifica un conflict de interese. Daca contul asociatiei e detinut de Nicu Gheara sau Klaus Iohannis asta va deveni interesul concret”, dar refuzul a rămas în picioare. :/

Pentru că am vrut ca această investigație să nu fie rechizitorială, nu am publicat nume de farmaciști, farmacii, e despre un sistem. Toți farmaciștii ar trebui să verifice medicamentele înainte să ni le dea. Nu e despre afacerile cuiva, ci despre toate afacerile.

Doar în următoarele materiale voi scrie despre un depozit sau o fabrică anume pentru că tocmai ei sunt, de fapt, subiectul.

o lună în urmă

Mihai Ologu-Hancer

25 de zile în urmă

Salut! Respectăm intimitatea, așa că nu îți traficăm datele. Citește Politica de confidențialitate pentru detalii.