#covid19

#COVID19 live

Publicat pe 17.03.2020

Mic ghid de surse de încredere de informare la care să revii/contribui în timpul pandemiei coronavirus #covid19

Într-o perioadă de agitație, panică și alarmism cauzate de pandemia COVID19, am adunat laolaltă câteva resurse de încredere la care să putem apela de câte ori ne simțim depășiți de situație sau întâlnim pe cineva care are nevoie de informații și clarificări. Acesta este un articol dinamic, la care adăugăm constant informații noi.

Organizația Mondială a Sănătății a ridicat nivelul de severitate al epidemiei la nivel de pandemie - o epidemie care se întinde pe suprafețe foarte mari, pe mai multe continente. Precauția, calmul și informarea din surse credibile sunt cruciale ca să nu contribuim la înrăutățirea situației.

Pentru navigare prin toate informațiile din feed-ul de mai jos, pune cursorul în interiorul ferestrei. Pentru resurse suplimentare, mergi mai jos.

Pe lângă măsurile generale de bază, pe care le dezvoltăm mai jos, distanțarea socială și autoizolarea sunt câteva dintre lucrurile imediate pe care le putem face pe cont propriu ca să ajutăm autoritățile să intervină eficient și să țină sub control răspândirea virusului.

Toate noutățile, textele și informațiile sunt din surse oficiale provenite de la organizații internaționale implicate în tratarea și combaterea răspândirii virusului: Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IRFC).

Am creat un feed conectat la conturile RSS și de Twitter ale acestor organizații și am tradus câteva dintre sfaturile esențiale ale OMS.

Informațiile din feed se actualizează automat la 15-30 de minute (intervenim ca să evităm informațiile repetitive sau redundante).

În acest moment, actualizăm manual evoluția cazurilor din primul tabel, pe baza datelor de la Worldometer. Ne-ar ajuta mult un proces automatizat. De asemenea, folosim un cont de test pentru feed-ul social integrat în pagină, ale cărui costuri vor deveni extrem de mari după expirarea perioadei de probă. Dacă ai soluții tehnice pentru vreunul dintre aceste aspecte, te rugăm să ne contactezi.

Dacă știi o sursă bună cu care putem completa informațiile, ai idei prin care putem optimiza resursele sau ai orice fel de sugestie prin care putem îmbunătăți acest ghid, te rog să ne lași un comentariu sau să ne trimiți un mail la comunitate@inclusiv.ro.

Dacă ești îngrijorat sau prezinți simptome care ar putea fi generate de COVID19, sună pentru informații și îndrumări la numărul gratuit pus la dispoziție de Direcția de Sănătate Publică: TelVerde 0800 800 358

Cum să te descurci cu stresul provocat de COVID19

E normal să simți tristețe, stres, confuzie, teamă sau furie în timpul unei crize.

Contactează-ți prietenii și familia. Discuțiile cu oameni în care ai încredere ar putea fi de folos.

Păstrează un stil de viață sănătos. Dacă trebuie să stai acasă, mănâncă bine, dormi, fă exerciții fizice, și rămâi în contact cu cei dragi de acasă și prin mail sau telefon cu alte rude și prieteni. 

Nu te ascunde în vicii. Nu folosi fumatul, alcoolul sau alte droguri ca să te descurci cu ceea ce simți. 

Caută ajutor. Dacă te simți copleșit, vorbește cu un cadru medical sau un consilier terapeutic. Fă-ți un plan - unde să mergi și cum să cauți ajutor pentru nevoi de sănătate fizică și mintală, dacă este cazul. 

Adună informații reale. Strânge date care să te ajute să hotărăști cu precizie riscul în care te afli, ca să poți lua măsuri de precauție de bun simț. Găsește surse credibile de informație în care poți avea încredere, cum ar fi site-ul Organizației Mondiale a Sănătății sau a unor autorități locale sau naționale de sănătate.

Limitează consumul de știri. Dacă scazi timpul pe care îl petreci citind, ascultând sau privind știri despre epidemie, poți reduce simțitor îngrijorarea și agitația. 

Folosește-ți experiența. Inspiră-te din ce ai învățat în alte încercări grele din trecut ca să-ți stăpânești emoțiile în momentele dificile ale epidemiei. 

*sursa: Organizația Mondială a Sănătății 

Proiectul nostru este susținut financiar exclusiv prin contribuția ta și a altor cititori. Asta ne permite să rămânem independenți, să ne concentrăm pe jurnalism și să-ți livrăm cele mai relevante subiecte, documentate temeinic.

Intră și tu în redacție. Alătură-te comunității!

Susține

Măsuri fundamentale de protecție

Spală-te pe mâini frecvent

Spală-te pe mâini des și curăță-ți mâinile cu soluții pe bază de alcool, sau apă și săpun. 

De ce? Dacă te speli cu apă și săpun sau cu soluții pe bază de alcool omori virusurile care ar putea fi pe mâini. 

Păstrează distanța

Menține o distanță de cel puțin 1 metru între tine și oricine tușește sau strănută.

De ce? Când cineva tușește sau strănută împrăștie mici picături care ar putea conține virusuri. Dacă ești prea aproape, poți inspira picăturile, inclusiv virusul COVID-19 dacă persoana este purtătoare. 

Evită să îți atingi ochii, nasul și gura

Mâinile ating multe suprafețe și pot lua virusuri. Odată contaminate, mâinile pot transfera virusurile către ochi, nas sau gură. De acolo, virusul poate intra în corp și te poate îmbolnăvi.

Menține igiena respiratorie

Asigură-te că tu și persoanele din jur aveți o igienă respiratorie bună. Asta înseamnă să îți acoperi gura și nasul cu cotul îndoit sau cu un șervețel atunci când tușești sau strănuți. Aruncă imediat șervețelul folosit. 

De ce? Picăturile răspândesc virusuri. Prin folosirea unei bune igiene respiratorii îi protejezi pe cei din jurul tău de virusuri de răceală, gripă și COVID-19.

Dacă ai febră, tuse și dificultăți respiratorii, caută îngrijiri medicale din timp

Stai acasă dacă nu te simți bine. Dacă ai febră, tuse și dificultăți respiratorii, caută îngrijiri medicale și sună în avans la doctor sau unitatea medicală. Urmează instrucțiunile autorităților medicale locale. 

De ce? Autoritățile naționale și locale au cele mai noi informații despre situația din zona ta. Dacă suni în avans le permiți autorităților medicale să te direcționeze către unitatea medicală corectă. Asta te protejează și ajută la prevenirea virusurilor și a altor infecții.

Informează-te și urmează sfaturile cadrelor medicale

Fii informat cu privire la ultimele noutăți și urmează sfaturile venite de la medici, autoritățile de sănătate publică locală și națională sau ale angajatorului tău despre cum să te protejezi pe tine și pe ceilalți de COVID-19. 

De ce? Autoritățile naționale și locale au cele mai recente informații privitoare la eventuala răspândire a COVID-19 în zona ta. Ele sunt cele mai bune resurse pentru sfaturi despre ce ar trebui să facă oamenii din zona ta ca să se protejeze. 

Măsuri de protecție pentru cei care sunt sau au vizitat recent zone în care COVID-19 se răspândește

- folosește sfaturile de mai sus;

- dacă începi să te simți rău, stai acasă până te recuperezi, chiar dacă ai doar simptome ușoare precum dureri de cap sau îți curge puțin nasul; evitarea contactului cu alții și a vizitelor la unități medicale le permite acestora să acționeze mai eficient și să te protejeze pe tine și pe alții de infectarea cu COVID-19 sau alte virusuri;

- dacă dezvolți febră, tuse sau dificultăți respiratorii, caută imediat sfaturi medicale - ai putea avea o infecție respiratorie sau altă afecțiune serioasă. Sună în avans și anunță cadrele medicale de orice călătorie recentă sau contact cu oameni care au călătorit; dacă suni în avans permiți cadrelor medicale să te direcționeze rapid către unitatea corectă. Asta ajută și la prevenirea posibilei răspândiri a COVID-19 sau a altor virusuri.

*Sursa: Organizația Mondială a Sănătății

Magda Vieriu

Hei, salut! Mulțumesc pentru toate informațiile utile pe care le-ați adunat aici. Primim înapoi harta cu cazurile din România pe județe? Era foarte bună. Bunica mea locuiește în alt județ decât noi, țineam ușor un ochi asupra situației de acolo.
Mersi și spor la toate!

17 zile în urmă

Virgil Bugnariu
Magda Vieriu

Mulțumesc! Între timp, ne-a fost cenzurat accesul la așa detalii 🙁

6 zile în urmă

Sorina Negrilă

Cu toții ne confruntăm cu frica de ceva necunoscut, până la urmă nu am experimentat o pandemie decât în filme sau cărți, și nu știu cât ne ajută imaginile de acolo acum :)). Am realizat însă că am un stres pe care nu îl anticipasem în nici unul din scenariile mele de situații ‘to cope with’: un context de incertitudine generalizată în care te trezești singur, departe de familia și prietenii tăi apropiați (locuiesc de câțiva ani în străinătate). Îți apar în minte întrebări pe alocuri ridicole: citești ‘dacă aveți simptome ușoare, izolați-vă și bazați-vă pe fam. și prieteni să vă ajute cu aprovizionarea’ (și începi să cugeți la câți ai putea apela aici și decât să ajungi la vreo concluzie, râzi de tine pe jumătate încrezător și zici, ei, lasă); și mai puțin ridicole: dacă e ceva cu mama, eu de aici oare cum……

De la serviciu am primit aprobarea de a lucra de acasă, lucru la care am și recurs începând de ieri. Calendarul meu înțesat cu meetup-uri și evenimente s-a golit de tot și iată garsoniera și laptopul de lucru, cana de cafea și liniștea, și un tab cu livetickerul care de 1 săptămână jumate trece prin toate nuanțele de roșu imaginabile. Strategiile mele nu sunt wow, dar iată câteva:
– îmi făcusem în urmă cu câțiva ani o listă de valori personale. Sună cheesy, dar am descoperit că sunt un ghid foarte bun în incertitudine. De acolo am derivat câteva comportamente consonante cu valorile mele și prin urmare am anunțat cei câțiva prieteni de aici că dacă au probleme sau simptome, mă înscriu pe lista de ajutor – să le duc cumpărături la ușă, să fac ce pot dacă îs in need inclusiv să le trimit memes stupide dacă uită alții. Sunt deschisă la orice formă de ajutor pe care o pot oferi, deși acum social distancing is the norm.. (aici sunt acum spre 700 de cazuri confirmate). Deși urăsc să lucrez în izolare și știu că abia am început și nu-mi place nici după 2 zile, tot lista mea de valori mă va ajuta, că it did it before să keep me on track și concentrată.
– nu renunț la exercițiile mele de relaxare, pe care le-am învățat că îs om anxios de ani buni: relaxare musculară progresivă și mindfulness.
– fac planuri, mai mici, pentru a nu pierde un focus temporal care e de fapt în filozofia mea și unul în logica ‘this too shall pass’ – o cafea mai izolată, dar cu un amic prezent fizic; cursul ăla de Java care tot mă amenință într-un tab, planificat acum în calendar că și așa se golise de socializări; cum voi petrece o zi cu ai mei când ne-om vedea – planuri realizabile, concrete, imaginabile.
– dacă în genere consumam cu plăcere o literatură mai existențialistă așa, acum optez pentru mici veselii: poezii de Brumaru, eseuri de David Foster Wallace, A hitchhiker’s guide… lucruri care te angajează și-n râs, dar nu sunt doar privitul pasiv la Netflix (care da, e și ăla în program)
– mi-am croit micul meu proiect corona. Fac notițe zilnice, un soi de jurnal oare? și îmi pun întrebări pe care să le urmăresc după ce se calmează apele. Iată de exemplu mă interesează dacă se va schimba discursul media despre (1) glorificarea singlehood și (2) ‘the self above all else’ (self-care, self-love, self-improvement, all selves now really being on them/selves). Fac notițe vizuale. Până la urmă, trăiesc în ceea ce e acum și n-aș închide ochii doar pentru că mai am cotloane de frică în piept.
– am intensificat comunicarea whatsapp în chatul de familie cu fratele și mama mea, după ce m-am asigurat că nu îi irit. Ne ținem la curent, glumim, cu tot cu distanță și incertitudini, suntem noi.
– îmi pregătesc playlistul pentru vară, la lac, ascultând podcasturile mele preferate și alergând mai cu aplomb decât de obicei după muzică nouă. Și dacă n-o fi la vară, la toamnă. Sau când o fi
– îmi antrenez umorul. Că mă inund în memes de la alții mai buni, sau e suficient să îmi gătesc (lucru la care acum sunt obligată) și deja am subiecte de autoironie și ironie împărtășită cu alții, care mă duce cu gândul la următorul punct
– social distancing, după cum îmi zice un coleg bun, ar trebui să fie de fapt body distancing. Țin aproape cum pot pe canale online cu cei cu care nu ma pot vedea – social closeness in distance.

19 zile în urmă

Ștefan Mako

Hello, Sorina! Mulțam mult de mesaj și multă putere. Pare o situație delicată, dar cred că ai foarte multe instrumente care să te ajute în perioada asta.

Foarte mișto ideea cu jurnalul. Crezi că ai putea să-l faci public într-un fel sau altul? Mă gândesc că ar fi util pentru mai mulți oameni să țină asemenea jurnale, poate ne gândim la un proces colectiv of some sorts.

Până una alta, ne mai vorbim pe aici și pe alte canale 🙂

18 zile în urmă

Mara Dragomir

In momente de stress considerabil, primul gand al meu e un sfat pe care l-am primit de mult de la o seminarista care m-a invatat multe lucruri importante, si anume, in cuvintele ei, ca “this too shall pass”. Dupa o vreme, sfatul asta m-a ajutat sa ma distantez un pic de situatia imediata si sa gandesc pe cat posibil in perspectiva. Apoi fac un soi de curatoriat pentru resurse care m-ar putea ajuta sa navighez prin situatia respectiva, de la oamenii de care ma simt aproape sufleteste pana la surse de informare care s-au dovedit de incredere de-a lungul timpului. A fost un pic tricky pana am dezvoltat rutina asta, si cred ca e loc de fine-tuning.

19 zile în urmă

Ștefan Mako

Hola, Mara! Nu-i așa că-i greu al naibii să te distanțezi, IRL? Poți să dezvolți puțin rutina pe care o ai și ce fel de resurse folosești?

18 zile în urmă

Mara Dragomir

Heya, Ștefan! Cred că poate fi greu să te distanțezi. Poate aici este o oportunitate de inovație, gen ce soluție (socială și/sau tehnologică) s-ar putea dezvolta ca oamenii să se simtă IRL-like, gen la fel de aproape unii de alții atunci când se izolează. Asta dacă vor, bineînțeles :D. Altfel, situațiile care nu prea au precedent în viața reală sunt pline de capcane dar și de oportunități.

În ceea ce privește rutina, nu cred că aș ști cum să o descriu mai departe: mă distanțez de situație și apoi caut sprijin și soluții. Ca să mă distanțez un pic de situația imediată mă reîntorc la o carte din primul an de facultate dintr-un un curs de antropologie medicală, care discuta efectul social al pandemiilor de-a lungul timpului: Deadly Companions: How Microbes Shaped Our History, de Dorothy H. Crawford. Crawford face un soi de istoriografie a relației dintre oameni și microbi, de la SARS la holeră, la câteva tipuri de ciume din evul mediu, la scarlatină, malarie, febra tifoidă, și așa mai departe, și mai ales discută despre cum s-au reflectat întâlnirile astea dintre organisme în imaginarul colectiv al vremii, în felul în care oamenii au relaționat unii cu alții, sau în politicile adoptate. Cartea asta funcționează ca un fel de “this too shall pass” :D. Mă ajută să câștig un soi de perspectivă informată, care funcționează pe linia unui principiu (fără legătură) postulat de W. J. T. Mitchell: “the shock of new media is as old as the hills”. Gen, așa cum oamenii au tins să dezvolte un soi de anxietate când au fost introduse noi tehnologii, așa se întâmplă și cu evenimente globale cu impact considerabil. Dacă ne uităm în trecut ca să vedem ce soluții am găsit sau care a fost răspunsul social față de ceva nou și potențial disruptiv în viața de zi cu zi așa cum o știm, cred că am avea șanse mai mari ca să dezvoltăm instrumente care să ne ajute să ne adaptăm cât mai bine situației în care ne aflăm și să evităm efectele sociale de aiurea ale panicii (gen stigmă, discriminare și dezinformare).

Resursele mele pentru informare acum pe România sunt Casa Jurnalistului, Inclusiv, Rise Project și autoritățile oficiale, :D, pe Canada orice poartă sigla de CBC, CHCH News, Toronto Star, iar internațional World Economic Forum, WHO, Parlamentul European și de relativ curând South China Morning Post.

17 zile în urmă

Ana-Maria Nia

Felicitari pentru initiativa! Las aici cateva linkuri de la OMS legat de cum sa gestionezi stresul provocat de COVID-19:

Ghid complet: https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/mental-health-considerations.pdf?sfvrsn=6d3578af_2

Interview with WHO expert Aiysha Malik on mental health during COVID-19 outbreak:

Twitter: https://twitter.com/WHO/status/1237372330696798208?s=20

Facebook: https://www.facebook.com/WHO/videos/819204905251053/

LinkedIn: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:6643138066166890496

19 zile în urmă

Ștefan Mako

Mulțumim! Câteva dintre ele sunt deja la partea de resurse. Tu cum trăiești în vremurile astea?

18 zile în urmă

Roxana Buta

O mica corectie la procentul deceselor, acel 6% este din numarul cazurilor inchise, nu din numarul total de cazuri (source:https://www.worldometers.info/coronavirus/) . Mersi si keep up the good work!

19 zile în urmă

Ștefan Mako

Mulțam, corectăm acuși 🙂

19 zile în urmă

Ana-Maria Nia

Felicitari pentru initiativa! Las aici cateva linkuri de la OMS legat de cum sa gestionezi stresul provocat de COVID-19:

Ghid complet: https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/mental-health-considerations.pdf?sfvrsn=6d3578af_2

Interview with WHO expert Aiysha Malik on mental health during COVID-19 outbreak:

Twitter: https://twitter.com/WHO/status/1237372330696798208?s=20

Facebook: https://www.facebook.com/WHO/videos/819204905251053/

LinkedIn: https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:6643138066166890496

19 zile în urmă

Salut! Respectăm intimitatea, așa că nu îți traficăm datele. Citește Politica de confidențialitate pentru detalii.